Acasa

FAMILIA LIMNOCARDIIDAE (MOLLUSCA: BIVALVIA)- RELICTE PONTO - CASPICE IN FAUNA ROMANIEI - STATUT TAXONOMIC, FAUNISTICA, BIOLOGIE SI STRUCTURA GENETICA A POPULATIILOR

 Proiect IDEI nr. 265/01.10.2007

Rezumatul proiectului

Limnocardiidele sunt moluste bivalve cu o infatisare generala asemanatoare scoicilor marine din familia Cardiidae, cu o cochilie mult mai subtire, cu striuri sau coaste radiare mai mult sau mai putin regulate; platoul cardinal este foarte subtire, ingust cu dentitia mult redusa, rudimentara. Atat la speciile fosile cat si la cele actuale este intalnita o variabilitate mare, delimitarea speciilor facandu-se cu mare greutate, criteriile morfologice folosite in determinare lasand loc confuziilor si incertitudinii (Borcea, 1926). Variabilitatea exagerata prezenta in cadrul acestei familii, este considerata ca o adaptare la apa salmastra, cu procente de salinitate diferite, modificarile facandu-se in directii diferite, fie in ceea ce priveste grosimea cochiliei, fie in structura dentitiei, in alungirea sifoanelor sau a sinusului paleal (Grossu, 1962). Prezentul proiect va contribui la lamurirea statutului taxonomic al speciilor de Limnocardiidae si la cunosterea biologiei si resurselor genetice ale acestor scoici prin imbinarea metodelor traditionale, morfologice cu metode moderne de studiu taxonomic la nivel molecular.

Speciile apartinand familiei Limnocardiidae sunt relicte ale unei faune foarte raspandita in trecutul geologic in bazinul Ponto-Aralo-Caspic. Familia Limnocardiidae are un areal restrans format din Marea Caspica, Marea Aral si lagunele de la Marea Neagra.

Limnocardiidele sunt specii de interes national si necesita protectie stricta in baza legii 57 din 20 iunie 2007. In fauna Romaniei sunt citate 3 genuri ca apartinand acestei familii dar in ultimii 50 de ani nu a avut loc un studiu sistematic si faunistic care sa poata confirma aceste afirmatii:

1. Didacna Eichwald 1838
2. Adacna Eichwald 1838
3. Monodacna Eichwald 1838

Ca mod de viata Limnocardiidele actuale au nevoie de ape bogate in substante organice si elemente planctonice, care se gasesc din abundenta in dreptul varsarii apelor dulci in mare sau in lagune, locuri bogate si in oxigen atat de necesar acestor animale care stau infundate in mal sau in nisip servindu-se foarte putin de picior pentru locomotie. Un rol important il au sifoanele pentru ca le ajuta la crearea curentului de apa in camera paleala. Diferentierea genurilor fosile sau actuale se face dupa forma coastelor (mai inalte sau mai turtite), dupa cat de dese sunt (mai rare sau mai dese) dupa dentitia platoului cardinal si dupa grosimea valvelor.